decât atunci când trebuie să le cumpărăm.
După fiecare scenă de sex pe care mă văd vizionându-o cu mama, îmi promit că nu o să mă mai uit niciodată cu ea la televizor.
Nu cred că sunt paranoică. Nu am cunoscut încă pe nimeni care să se poate uita detașat la o scenă de sex de față cu părinții. Interesant e totuși faptul că mama privește detașată sau cel puțin disimulează detașare. Eu, în schimb, stânjenită fiind, încep să debitez cele mai neinspirate lucruri pe moment care să ne distragă atenția de la tv. Iar dacă reușesc să schimb postul întâmplător (gen mă așez întâmplător pe telecomandă), e chiar genial.
Mă îndoiesc că mama nu a sesizat cum se sincronizează recitalul meu penibil cu scena în desfășurare. Toate întâmplările mărunte, fără nicio semnificație, din ziua respectivă se văd relatate fix în momentul cu pricina, iar când pricina și-a atins punctul terminus, pot să respir ușurată. Apoi să sper că nu v-a mai urma o altă scenă de sex și să cred cu un fel de naivitate că mama nu și-a dat seama că tocmai fusese o scenă de sex cât eu o țineam de vorbă.
Dar am decis: cu părinții nu merg la cinema, nu mă uit la tv.
"nu se vorbeste"
RăspundețiȘtergere:D