joi, 13 mai 2010

Rețetă ca să nu mori de foame


Dupa cum spunea cineva foarte drag mie, daca vrei sa faci cura de slabire, vino sa traiesti in Romania.

In general, vreau sa pornesc de la premiza ca pot trai decent, dupa care ma gandesc la ce as putea sa fac in acest sens. Ma gandesc sa gasesc un job. Gasesti apoi un job pentru ca te cunosti cu cineva care stie pe cineva care ar avea nevoie de cineva - lucru destul de sugestiv pentru felul in care decurg lucrurile. Te entuziasmezi, pentru ca pentru prima oara nu mai e necesar sa lasi un CV si sa pleci cu ipoteza ca poate vei fi contactat/a, dar in acelasi timp ramai si cu un sentiment neplacut de indatorire. E apoi uimitor sa privesti din interiorul sistemului outsiderii in cautare de job, care isi lasa optimisti CV-urile, desi nu vor fi niciodata contactati si sa te incerce o usoara empatie, urmata de un ''thank god i got this job''.
De fapt, ajungi sa-i invidiezi mai apoi, pentru ca-ti faci calculele si-ti dai seama ca munca pe care o prestezi nu te ajuta nici macar sa-ti platesti chiria.Din punctul asta deja parca nu mai esti atat de motivat/a.Astfel, mizezi pe faptul ca oricum ai sa mori de foame si ca prin urmare, poti sa dai cu zarul.

Mi-am dat seama ca daca vrei sa fii frustrat, trebuie sa-ti iei un job, pentru ca un job o sa-ti ofere nenumarate momente in care o sa ai ceva de zis, dar pozitia ta nefavorabila sa te constranga.Astea sunt si momentele in care poti sa incepi sa dai cu zarul sau sa accepti faptul ca a fi corect a devenit o utopie.Alegi astfel intre a deveni muncitorul Stahanov sau a refuza acest tip de indobitocire. Refuzi sa gandesti conform sistemului, atunci fii pregatit sa iesi din sistem.
Beigbeder spunea ca pentru a putea schimba un sistem, trebuie sa faci mai intai parte din el.Prin umare, nu vei putea schimba niciodata un sistem,pentru ca un sistem pe care tu vrei sa-l schimbi, nu te vrea.Beigbeder n-avea dreptate.

Asa ajungi sa lucrezi pentru corporatii care mizeaza pe exploatarea ta pe sume infime pentru profitul lor colosal, avand in frunte manageri care iti incalca drepturile si scot un ''Dumnezeule'' in momentul in care le citezi din legislatie.Astea sunt persoanele care te invata pe tine sa gandesti in binele corporatiei (''Clientul este motivul''), sa-ti sacrifici timpul neplatit stand peste program pentru ca asta ar fi face din tine in reperele lor un angajat de incredere. Nu ai nevoie de coloana vertebrala pe campul muncii, tu trebuie sa fii umil si cu simtul ierarhiei.Nu ai voie sa-ti judeci ''superiorii'', pentru ca tu trebuie sa fii cel abuzat acolo, iar ei sunt abuzatorii tai.Religia lor trebuie sa fie si religia ta, iar apelativele de rigoare, de genul ''sefu'', sunt mereu bine-venite pentru a arata ca esti constient de pozitia lor.Astfel, dupa 3 saptamani in care ti-ai invatat meseria, esti de fapt concediat pe motiv ca ai avut un punct de vedere, dar pentru ca natura omului e in general una ipocrita, ti se va spune orice, mai putin motivul adevarat pentru care s-a luat o decizie in privinta ta.Prin urmare, discutia de concediere nu va avea nicio coerenta, ba chiar vei auzi multe paradoxuri in incercarea angajatorului de a evita sa-ti spuna ca motivul pentru care te-a dat concediat nu are nicio legatura cu abilitatile tale, ci cu faptul ca esti persona non grata.Tu insa trebuie sa pleci de acolo cu zambetul pe buze, chiar daca pleci cu buzunarele goale si cu n CV-uri de impartit.

Reteta pentru a nu muri de foame cred ca o poti deduce tu.

3 comentarii:

  1. auzi, tu esti tip sau tipa?

    RăspundețiȘtergere
  2. pe bune ca ti-as fi raspuns la intrebare daca ar fi avut vreo relevanta

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi place. Mai scrie te rog.

    RăspundețiȘtergere